„Puiul turbo”, care ajunge la 2 kilograme în doar o lună, ar putea fi interzis. Ce se întâmplă cu prețul cărnii

Carnea de pasăre, cel mai consumat și accesibil aliment de bază din coșul zilnic al românilor, se află în centrul unei bătălii legislative majore la nivelul Uniunii Europene.

Puiul care ajunge la 2 kilograme în 30 de zile, în vizorul autorităților Foto: captură Observtor

Danemarca a demarat o campanie de lobby agresivă la Bruxelles prin care solicită liderilor europeni să interzică definitiv atât creșterea intensivă, cât și comercializarea și importul raselor hibride forțate artificial să atingă greutăți mari într-un timp record.

În timp ce inițiatorii proiectului și asociațiile pentru protecția animalelor avertizează asupra suferinței păsărilor, a vulnerabilității la bacterii periculoase și a riscului rezistenței la antibiotice pentru om, procesatorii și comercianții trag un semnal de alarmă: măsura ar putea arunca prețurile în aer și ar genera penurii majore la raft.

Rasa Ross 308: de la 50 de grame la 2 kilograme în 33 de zile

În centrul acestei dispute se află exemplarele cunoscute popular sub denumirea de „pui turbo”, aparținând în principal rasei Ross 308, una dintre cele mai utilizate structuri genetice din avicultura daneză și europeană.

Printr-o selecție strictă orientată spre randament comercial maxim la costuri minime, acești pui ajung de la greutatea de eclozare de doar 50 de grame la două kilograme în numai 33 de zile. Spre comparație, rasele cu ritm normal sau lent de creștere au nevoie de o perioadă dublă pentru a atinge aceeași masă corporală.

Dincolo de ritmul nenatural de dezvoltare, studiile veterinare de specialitate arată că aceste păsări dezvoltă o imunitate extrem de fragilă, fiind mult mai predispuse la infecții bacteriene severe precum Escherichia coli (E. coli) sau Salmonella.

Pentru a ține sub control epidemiile din halele industriale, fermele recurg adesea la tratamente intensive, fapt ce amplifică pericolul transmiterii unor tulpini microbiene imune la tratamentele destinate oamenilor.

„Cred că cea mai mare problemă este rezistența la antibiotice, ceea ce ne-ar putea afecta pe noi, pe cei care consumă regulat carne de pui”, a avertizat Alexandra Ștefan, reprezentantă a organizației Free Animals, potrivit Observator.

La rândul lor, factorii politici din Danemarca cer o barieră legislativă completă pentru a bloca orice tentativă de eludare a normelor etice:

„Dacă vrem schimbări durabile și solide, este necesar să se interzică atât vânzarea puilor crescuți în sistem intensiv în Danemarca, cât și importul acestora din străinătate”, a subliniat politicianul danez Mai Mercado.

7 din 10 cetățeni mănâncă pui săptămânal, iar industria locală exportă de 400 de milioane de dolari

Dacă Bruxelles-ul va da curs cererii daneze, impactul economic și social asupra blocului comunitar va fi uriaș. Conform statisticilor prezentate de Eurogroup for Animals, aproximativ 95% dintre puii crescuți și abatorizați în Uniunea Europeană provin din aceste lanțuri de producție intensivă.

Pentru piața din România, consecințele unei eventuale interdicții ar fi resimțite direct la buzunar, carnea de pui reprezentând cea mai ieftină și populară sursă de proteină de pe piață.

Datele de consum arată că 7 din 10 români pun săptămânal carnea de pui pe masă, iar fermele autohtone generează exporturi anuale estimate la aproape 400 de milioane de dolari. Înlocuirea forțată a acestor linii genetice cu rase tradiționale sau cu acces la aer liber ar reduce drastic volumele de marfă și ar crește semnificativ prețul per kilogram.

La nivel european, tranziția către modele sustenabile avansează greu și inegal. În Franța, carnea provenită de la rase crescute în aer liber acoperă abia un sfert din producția națională, în timp ce în Olanda ponderea atinge aproape jumătate din piață, arătând distanța uriașă care desparte țările din estul continentului de un astfel de sistem alternativ fără scumpiri dramatice.